ANUL 2013, ÎNTRE ACCEPTAREA HOŢIEI ŞI FORŢAREA SPERANŢEI
Motto. “Acest material nu este adresat lichelelor sociale pentru că, dăunează grav sănătăţii. Nu puteţi voi lichelelor să păcătuiţi, prin conduita şi exprimarea suburbană, cât pot eu, să iert”
"Potrivit Evangheliilor, salvatorul lumii – speranţa ei ultimă – şi-a făcut apariţia iarna, într-o iesle încălzită numai de răsuflarea vitelor. Aşa se strecoară, uneori, soluţia în istorie: în chip discret şi mizer. Frigul nu e, în cazul acesta, frig pur şi simplu, ci o parabolă a lumii. Iar a spera nu e nimic mai mult decît a fi atent la aburul cald al respiraţiei tale, în care se amestecă, ritmic, respiraţia vitelor cu respiraţia lui Dumnezeu".
(Andrei Plesu)
Dragi camarazi,
La cumpăna dintre anii 2012/2013, în toate localităţile reşedinţă de judeţ şi nu numai, aleşii neamului au transmis indirect, prin jocurile de artificii, un mesaj de optimism exagerat, către un popor sărac şi credul. Din „prea multă solidaritate” dar şi din motive de poziţionare preferenţială şi partinică faţă de rezultatele muncii sociale, unii au petrecut în vile luxoase, departe de ochii lumii, alţii în palatele proprii realizate „prin trudă şi suferinţă”, sute de mii în restaurante, câteva milioane în stradă, iar milioanele rămase, în familie. În mod paradoxal, unii specialişti nord americani susţin teoria conform căreia, „oamenii care suferă grave afecţiuni psihice, sociale, politice, juridice şi de altă natură, devin fericiţi, dacă îşi pierd speranţa”. Departe de mine intenţia de a identifica o parte negativă a speranţei însă, pentru cei 26.500 de pensionari militari cu pensiile ciuntite drastic de guvernul boc, anul 2012 a fluturat pe scena vieţii noastre, numai partea întunecată a speranţei. Această parte întunecată ne-a obligat să ne resetăm, de nenumărate ori existenţa, în funcţie de orizontul de aşteptare compromiţător şi fals, al unui guvern de coaliţie, stânga – dreapta. Prin analizele anterioare am încercat, fără prea mari şanse, o pledoarie pentru dezvoltarea simţului realităţii în care noi, SCMD, să ne redimensionăm obiectivele imediate precum şi acţiunile comune, necesare îndeplinirii lor. Promisiunile guvernamentale derulate din Mai 2012 şi îngropate cu cinism de politicienii USL, în decembrie 2012, au descurajat marea parte a forţei sindicale. Fără intenţia de a exploata , în mod demagogic, conţinutul acestor promisiuni vă reamintesc numai argumentul care a fost utilizat în campania electorală” trebuie rezolvată problema celor 26.500 de pensionari militari ale căror pensii au fost GREŞIT recalculate”. Deşi, previziunile în plan economic şi politic sunt extrem de riscante, nu cred că tăcerea este o soluţie pentru noi. Fără să împărtăşim aceleaşi idei, noi, toţi membrii SCMD, putem identifica unele soluţii comune bazate pe buna-credinţă, respectul pentru libertate, adevăr, civilizaţie şi toleranţă.
Anul 2013 va aduce scumpirea energiei electrice şi a gazelor, creşterea accizelor, obligativitatea Cardului Electronic de Asigurări de Sănătate, plata TVA la încasare, precum şi reintroducerea taxei de primă vânzare auto. Va fi un an destul de greu, cu majorări şi scumpiri la principalele tipuri de servicii publice precum şi o creştere a taxelor şi impozitelor locale cu inflaţia cumulată pentru perioada 2010-2012. Cât de curând ,Guvernul va aproba în prima şedinţă din luna ianuarie ordonanţa care va stabili că primarii sunt cei care hotărsc cu privire la aplicarea indexării impozitelor şi taxelor locale în raport de evoluţia inflaţiei din ultimii trei ani. Măsura „îngheţării” angajărilor în sistemul public se va menţine iar salariaţii din acest sistem îşi vor lua adio de la tichete de masă, tichete-cadou sau de vacanţă. Tot anul acesta ar putea începe reorganizarea administrativă a ţării, prin cuplarea judeţelor în euro-regiuni. Sunt şi unele măsuri promiţătoare pentru orizontul de timp, 2013 – 2016 şi anume: transformarea României în republică parlamentară în care, rolul preşedintelui să fie unul mai mult decorativ iar cel al Premierului şi al Parlamentului , să crească exponenţial; introducerea impozitului diferenţiat pe venitul salarial; TVA de 19% şi reducerea CAS la angajator cu cinci puncte procentuale; indexarea pensiilor cu 4% din ianuarie 2013 ( a se vedea creşterea impozitelor cu valoarea inflaţiei cumulate pe 2010 – 2012). Deşi analiştii nu prevăd evenimente politice spectaculoase generate de factori interni, este posibil ca presiunile FMI să împingă guvernul spre adoptarea unor măsuri dure de austeritate, comparabile cu cele din 2010. Programul de guvernare, interconectat la maladia economică europeană, va fi menţinut, cu mare greutate, la parametrii critici. Se pare că maneta de decolare către o creştere economică reală se află undeva, departe de Bucureşti.
Am lăsat mult în urma noastră Apocalipsa bazată pe scenariul alinierii galactice a Pământului cu Soarele. Marele Astru nu a fost lovit de „suflul gravitaţional „ al Găurii Negre iar Pământul continuă să ne transporte în timp şi spaţiu pentru a da o semnificaţie cuantică, existenţei umane. Singura ameninţare, capabilă să pună în pericol existenţa trecătoare a generaţiilor de români este pandemia generată de lăcomia şi incompetenţa politicienilor numiţi în funcţii publice pe criterii clientelare. Intimidarea spiritului justiţiar şi deposedarea acestuia de un vaccin juridic adecvat va conduce la escaladarea politicii de clan. În acest context probabil şi posibil, tăcerea socială şi lipsa de reacţie la abuzurile autorităţii vor constitui bariere în calea oportunităţilor sociale şi rampe de lansare pentru indivizii dubioşi şi corupţi. Din 10 februarie 2013, vom intra, conform calendarului chinezesc, în anul Şarpelui, o zodie enigmatică, intuitivă, introspectivă şi rafinată. O zodie în care fiinţele inteligente şi înţelepte trebuie să-i înveţe pe toţi cum se poate supravieţui în condiţiile răului săvârşit de guvernul boc. Cei 26.500 de pensionari militari care, în perioada mai 2012 – decembrie 2012 am acceptat , în mod tacit, HOŢIA PRODUSĂ ASUPRA NOASTRĂ, trebuie să învăţăm ca în 2013, să ieşim cu bine din această situaţie critică în care ne-au plasat acoliţii lui boc şi justiţia aservită, acompaniaţi de lichelele sociale prezente şi active în toate comentariile. Aceste lichele sociale, imorale şi pătimaşe, urăsc de moarte Armata ţării. În aceste condiţii, trebuie să ne folosim, nu de răutate şi viclenie ci, de vigilenţă, înţelepciune şi inteligenţă. Asemenea şarpelui, trebuie să ne ferim capul şi mintea pentru că acolo este localizat spiritul nostru de apartenenţă la o categorie eroică, sacrificată în interesul ţării . Să lăsăm la o parte naivii şi proştii care nu mai cred în dreptate şi să folosim cu iscusinţă cea mai veritabilă armă a noastră – SPIRITUL DE SOLIDARITATE! Prin SOLIDARITATE, putem forţa speranţa revenirii la normalitate! Este adevărat că nu sunt bani dar, avem un „Minister al Marilor Proiecte” în loc de un „minister al supravieţuirii publice”, un Guvern gigant şi un Parlament neîncăpător, pentru Casa Poporului. Că, avem o „economie la suprafaţă” care întreţine populaţia ţării şi bugetul statului, în timp ce o economie subterană întreţine un flux financiar mafiot, cu circuit închis. Că, fluxul financiar ce susţine economia de suprafaţă este slab şi duce în spate fluxul financiar subteran, gras şi mafiot. Că, politicienii votează de 23 de ani proiecte teoretice cu impact public nesemnificativ. Că, dezbaterile publice pe tema pensiilor (cele minime şi cele de lux) plasează în periferia interesului naţional jaful şi corupţia prin care, baronii locali, tot mai vizibili în funcţiile ministeriale, au acaparat moşiile şi au construit averile fabuloase. Propaganda bine răsplătită prezintă opiniei publice modalităţi de împărţire a sărăciei şi nu de generare a bogăţiei sociale. Ni se flutură, cu aroganţă, un buget jefuit de clientelă şi evaziune iar problema pensiilor şi salariilor ni se prezintă de guvernanţi, ca o pedeapsă socială în loc ca un drept legitim, câştigat după o viaţă pusă la dispoziţia ţării. Angajamentul pe care mi l-am asumat faţă de toţi camarazii deposedaţi de acest drept, mă obligă să vă reamintesc că ieşirea din zona resemnării este urgentă, necesară şi obiectivă.
Avem de ales una dintre cele trei căi: în jos către partea întunecată a laşităţii, spre viitor, atacând urcuşul greu al speranţei şi demnităţii şi în sus, către “tărâmul îngerilor”. Educaţia noastră ne obligă să trăim mai bine în chinurile speranţei decât cu regretul pierderii demnităţii.
Din aceste considerente, mobilizarea noastră sindicală necesită o voinţă comună şi un efort deosebit pentru ca , la sfârşitul lunii ianuarie 2013 , să putem transmite din Piaţa Victoriei guvernului PONTA, în direct, RESTABILIREA SAU NU, A ADEVĂRULUI ŞI DREPTĂŢII! Acesta trebuie să fie Proiectul Forţei Sindicale! Cealaltă alternativă ar fi, să ne încredinţăm soarta în mâinile FMI, să acceptăm tacit hoţia şi nedreptatea şi să continuăm promovarea minciunii şi dezbinării acordând un minim interes celor comentate de lichelele sociale, slobozite pe blogul SCMD. Această alternativă pesimistă poate fi definitiv scoasă din context, în situaţia în care, până pe 15 ianuarie 2013, ne anunţăm sosirea la Bucureşti, a tuturor filialelor SCMD. Aştept cu mare interes, hotărârea dumneavoastră, a colegilor din conducere şi a membrilor filialelor. În măsura în care, hotărârea fiecărei filiale se va face publică pe blogul teritorial, până pe 15 01.2013, mai avem o şansă. Cu cât mai repede cu atât mai bine. FMI veghează pentru noi! Eşecul acestui demers va lăsa cortina peste proiectul „ERADICAREA HOŢIEI ŞI FORŢAREA SPERANŢEI”, după care, SE VA AŞTERNE DEFINITIV, TĂCEREA!
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Gl.mr.(r). Prof.univ.dr. Petrişor Mandu
