RĂSPUNS la întrebarea adresată ministrului Apărării Naţionale de domnul deputat Stelică Iacob Strugaru, intitulată
Dezbaterea legii pensiilor pentru cadrele militare în rezervă
Ca deputat PD-L al Colegiului nr.4 Darabani, sunt extrem de precupat de implementarea politicii partidului în sensul realizării, în sfârşit, a unei dreptăţi, justitii sociale în societatea românească. Un exemplu de justitie sociaia, cred eu, îl constitue eliminarea, cu excepiţia fostelor cadre militare, a pensiilor speciale si impunerea unei juste legi unitare a pensiilor, lege pe care o promoveaza cu obstinaţie cabinetul Emil Boc. În ceea ce mă priveşte, am un profund respect si o considera¬ţie cu totui specială faţă de fostele cadre militare ale Armatei Române, care şi-au făcut cu devotament, abnegaţie şi loialitate datoria faţă de România.
Nu demult, în 28 ianuarie 2010, cadrele militare în rezervă din garnizoana Botoşani au adresat un memoriu grupului de parlamentari ai judeţului Botoşani, cu trimitere specială la deputatul lacob Strugaru Stelică. Memoriu! cadrelor militare semnat de către preşedintele Filialei 1 Botoşani a SCMD, Col (rz.) Mircea Comăneci, sublinia rolul covârşitor avut de Armata Română, atât înainte de 1989, cât şi după 1989, la realizarea unor mari obiective naţionale ale societăţii româneşti: canalul Dunăre-Marea Neagră, Palatul Parlamentului, Transfăgărăşănul, zeci de obiective industriale, precum şi sacrificiul făcut pentru apărarea unităţii, independenţei şi demnităţii Statului Român. De asemenea, memoriul semnat de domnul colonel Mircea Comăneci scotea în evidenţă calitatea, cantitatea si importanţa socială a muncii depuse de cadrele militare din Armata Ro¬mâna. În conformitate cu imensa contribuţie adusă de cadrele militare, de-a lungul activităţii lor, în ceea ce mă priveşte, consider că fiecare cadru militar de la subofiţer la general îşi merită pe deplin pensia în forma actuală şi susţin din convingere şi dintr-o deosebită preţuire ca pensiile cadrelor militare să rămână aşa cum sunt în prezent, ele netrebuind să fie, cu niciun chip, micşorate.
După primirea acestui memoriu, pe 17 Ianuarie 2010 am înaintat o interpelare-întrebare din partea grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal către Ministrul Apărării Naţionale Domnul Gabriel Oprea. Pentru edificare redau mai jos conţinutul întregii interpelări:
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
Nr. 1852A/17.02.2010
Grupul Parlamentar al Partidului Democrat-Liberal
ÎNTREBARE
Către: MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Domnului Gabriel Oprea
MINISTRUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
Domnului Mihai Constantin Şeitan
De la: Deputat PD-L Botoşani Stelică IACOB STRUGARU
Obiectul interpelării: Dezbaterea legii pensiilor pentru cadrele militare în rezervă
Domnule Ministru Gabriel Oprea,
Domnule Ministru Mihai Constantin Şeitan,
Procesul de reformare a sistemului de pensii, demarat de Guvernul Emil Boc, a creat deja o multitudine de nemulţumiri in rândul mai multor categorii socio-profesionale, nemulţumiri determinate de înţelegerea greşită a unor informaţii, privind diminuarea cuantumului pensiilor aflate în plată.
Personal, ca deputat de Botoşani, am primit mai multe sesizări în acest sens, dintre acestea reţinând solicitarea Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (Filiala 1 Botoşani).
Reprezentanţii acestui sindicat reclamă situaţia dificilă pe care o parcurg în prezent pertsionarii militari şi solicită sprijin din partea dumneavoastră pentru ca proiectul legii unice de pensii să fie dispus dezbaterii publice cu militarii în rezervă (retragere} şi activi din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
De asemenea, cadrele militare solicită o mai buna informare a paşilor procedurali în ceea ce priveşte afectarea drepturilor lor pecuniare şi amintesc decizia C.C.R. 20/ 02.02.2000 prin care se menţionează că, “statutul special adoptat pentru această categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impugnând militarilor obligaţii şi inter¬dicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, astfel că reglementările privitoare la pensia de serviciu nu constitute o incălcare a principiului egalităţii cetaţenilor în faţa legii", prevăzut de Constituţia României.
Avand în vedere cele spuse mai sus, şi faptul că nu dorim ca proiectul legii pensiilor să defavorizeze arbitrar nici o categorie so-cioprofesională, vă rugăm să precizaţi în ce fel putem răspunde solicitării cadrelor militare aflate în rezervă şi în ce mod poate fi satisfăcută cererea domniilor lor de consultare pe marginea proiectului.
Anexez acestei intrebări şi adresa Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (Filiala 1 Botoşani).
Solicit răspuns scris
Cu respect,
Deputat PD-L Botoşani
Stelică IACOB STRUGARU
Pentru a arăta preocuparea, recunoştinţa şi deosebitul respect pe care Guvernul României, în întregul său, PD-L îl au faţă de soarta cadrelor militare din rezervă, nu doar din judeţul Botoşani ci din toată ţara redau răspunsul, integral, primit din partea ministrului MApN, domnul Gabriel Oprea:
RĂSPUNS
la întrebarea adresată ministrului apărării naţionale de domnul deputat Stelică lacob Strugaru, intitulată Dezbaterea legii pensiilor pentru cadrele militare in rezervă
În privinţa aspectelor prezentate de dumneavoastră în cuprinsul intervenţiei parlamentare, vă comunicăm următoarele:
Problematica pensiiior militare a fost şi este în continuare in atenţia Ministerului Apărării Naţionale. O astfel de poziţie are în vedere motivaţia pentru alegerea carierei militare, prin prisma privaţiunilor la care sunt supuşi militarii, a misiunilor specifice atât pe timp de pace, cât şt pe timp de război, inclusiv prin participarea la misiuni în teatrele de operaţii. Aceste privaţiuni ale serviciului militar, care, în timp de război sau de campanie pot conduce la sacrificiul suprem, au fost recunoscute de societate de peste 175 de ani.
In acest sens, izvoarele istorice menţionează existenţa sistemului de pensii militare încă din anii 1829-1830, când s-a organizat armata pământeană în Muntenia şi în Moldova (primul regulament ostăşesc cuprindea principii pentru organizarea armatei şi în legătură cu “drepturile băneşti ale ofiţerilor, pensii şi socoteli bugetare").
Sistemul pensiilor militare a fost consacrat definitiv în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin infiinţarea Casei de pensii a Armatei.
De atunci, legislaţia în domeniul pensiilor militare s-a schimbat şi perfecţionat periodic prin emiterea unor acte normative separate, cu particulariţi distincte conceptual faţă de sistemul public de pensii, printre care menţionăm: Decretul nr.360/22.08.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale ale militarilor de carie-ră, Decretul Marii Adunări Naţionale nr 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se accordă ofiţerilor şi subofiţerilor, Decretul Consiliului de Stat nr.141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară, Decretul Consiliului de Stat nr.214/1977 privind pensile militare de stat.
Prin dobândirea calităţii de stat membru al Uniunii Europene, România şi-a asumat, de la data de 1 ianuarie 2007, obligaţia de a transpune acquis-ul comunitar, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul pensiilor militare de stat.
Ca urmare a consultărilor bilaterale, desfăşurate între experţii Comisiei Europene si reprezentanţii instituţiilor române care se încadreaza în sistemele de pensii ocupaţionale, a rezultat caracterul imperativ al modificarii legislaţiei incidente. Astfel, a fost emisa Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2007 pentra mo-difrcarea şi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum si pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor miiitare, aprobată prin Legea nr. 14/2008.
În majoritatea statelor membre NATO şi UE, cât şi în alte state, principiile şi metodologia privind stabilirea pensiilor militare prezintă particularităţi distincte fată de cel al pensiilor din sistemul public, fiind reglementate prin legiăseparate sau printr-un capital independent, cuprins formal într-o singură lege împreună cu pensiile civile.
Baza de calcul a pensiiior militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima lună de activitate sau media soldetor pe ultimele trei, şase sau douasprezece luni, la care se aplică un procent cuprins între 60-100%.
O analiză a abordarii generale privitoare la pensii, în cadrul altor state membre NATO, conduce la urmatoarele conduzii:
- unele state au în vedere ca personalul militar să beneficieze de drepturi de pensie într-un procentaj din ultimul venit safarial brut. Este cazul Cehiei Danemarcei, Italiei, Norvegiei sau Olandei;
- o altă situaţie o reprezintă aceea în care personalul militar beneftciază de pensie într-un procentaj raportat la ultimefe 6 salarii brute sau la cel mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ulttmii 3 ani (cazul Frantei, respectiv al Marii Britanii).
Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupational, sunt îndeplinite în totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din Romania, astfel:
- legea se referă la o categorie distincte de lucrători, cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
- acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar;
- pensia este calculate prin raportare la ultimul salariul al lucrătorului (ultima zi de soldă a cadrului militar).
În prezent, sistemul pensiiior militare de stat din România este reglementat de Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind un sistem ocupational care se încadrează în pilonul al II-lea privind schemele ocupaţionale (profesionale), guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Acest sistem de pensii nu este un sistem contributiv şi - potrivit art. 5 alin (2) din Legea nr. 164/2001 - fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigura de la bugetul de stat.
Cu ocazia dezbaterii proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, la solicitarea comisiilor parlamentare de speciaiitate, Ministerul Apărării Naţionale va pune la dispozi|ia acestora informaţiile şi datele nscesare.
De asemenea,, reprezentanţii sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, organizează consultări interministeriaie şi intâlniri cu asociaţiile militarilor in rezervă şi retragere.
Ministrul Apărării Naţionale
Gabriel Oprea
Iată un răspuns extrem de pertinent şi care trebuie să aducă linişte în randul cadrelor militare din garnizoana Botoşani, deoarece, după cum lesne se poate observa după citirea răspunsului dat de către domnul ministru Gabriel Oprea, se poate trage o concluzie certă: pensiile cadrelor militare, aşa cum sunt ele acum, rămân şi vor rămâne neschimbate. Sunt onorat şi bucuros că, la realizarea acestui deziderat, mi-am adus şi eu modesta mea contribuţie.
IACOB STRUGARU STELICA
Deputat PD-L, Colegiul nr.4 Darabani
Comitetul Operativ al Filialei 1 Botoşani a SCMD
P.S.1. Am redactat acest articol aşa cum a fost publicat în acest ziar local.
Ar fi excelent dacă finalul articolului ar corespunde cu realitatea şi concluzia trasă de distinsul deputat ar fi transpusă şi în practică de către toţi parlamentarii. Să sperăm ca aşa va fi.
Pentru aceasta însă, va trebui să-i conştientizăm pe toţi parlamentarii din judeţe că actualul proiect de lege a pensiilor este anticonstituţional, antistatal, antieuropean, inuman şi in contradicţie cu toată legislaţia europeană în domeniu. Dacă se va adopta, aşa cum a fost deja aprobată, în comisiile de specialitate ale Senatului, am fi unici în Europa şi în întreaga lume. Probabil că asta se şi doreşte să fim şi noi unici în lume, prin ceva.
