La Senat, ca la Senat ...
Dragii mei,
Ieri, dupa-amiaza (N.n. - 21.03.2011), am avut sansa (sau nesansa?!) de a asista la lucrarile sedintei Senatului Romaniei. Am raspuns astfel apelului conducerii Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, in Rezerva si in Retragere (SCMD).
Ne-am adunat, la poarta Parlamentului, mai multi rezervisti: cam vreo 50-70. Nu stiu daca vor mai fi venit si altii dupa ce am intrat noi in sala.
Baietii in albastru de la poarta ne-au anuntat ca secretarul general al Senatului a aprobat participarea in sala doar a 20 de persoane, si cu conditia ca sa nu reprezentam vreo organizatie, vreun sindicat etc.
Am intrat, chipurile, ca persoane particolere. Bun si bronzul!
Am avut loc si eu in grupul celor 20 de norocosi, chiar daca sunt ceva mai gras.
Tot drumul pina la trecerea prin furcile caudine (“filtrul”) de la intrarea in cladire, cit si pe timpul cit am mers spre sala, am fost “prelucrati” ca in sala sa nu vorbim, sa nu vociferam, sa nu scandam lozinci ori vreu slogan. Oricum, toate recomandarile incepeau cu NU. Asa cum le zicem noi copiilor mici: sa nu faci aia, sa nu faci ailalta, etc. Si de ce ti-e teama... In sfarsit!
Sedinta in plen a Senatului s-a desfasurat dupa tipicul obisnuit: cind vorbea unul, n-asculta niciunul, cind vorbeau toti era ca-n recreatia mare la scoala. De fapt, cam asta a fost si senzatia: ca ne aflam intr-o recreatie mare prelungita, in care elevii – cam ciudati si mediocri, dupa vorba, dupa port – erau intr-o permanenta miscare prin sala.
Saracu’ domnu’ Geoana, desi era la tribuna, era si el prin judet, pe-acolo, anuntind cam ce se intentioneaza a se discuta si solicitind din cind in cind votul celor prezenti in sala. Cu toate ca era atent sa nu se incurce lumea la vot, pina la urma tot au comis-o!!! (Interesant este ca de fiecare data, numarul total al votantilor era altul...) Sa-i fi vazut atunci pe sefii sau sefutii de grupuri-grupulete parlamentare cum se chinuiau sa dreaga busuiocul.
Ghiciti cine a gresit si de data asta la vot?
PDL, ca si alta data – nimic nou sub soare.
Au dres-o pina la urma, ca altminteri iar le-ar fi frecat ridichea piticul atomic de la Palatul Victoria si cu jupanu’al mare de la Cotroceanca!
Dezbateri? Care dezbateri?
Mai lua cite unul cuvantul sa anunte care este pozitia onor Guvernului in chestiunea in cauza. Au fost si caiteva tentative ale Opozitiei de a se... opune, dar firave rau, de ti se facea mila de baietii de la Opozitie... Baietii vor si ei sa faca treaba, se agita, se burzuluiesc dar nu au cu ce. Sunt putini, chiar daca-s buni. Ailaltii, de la PDL+UDMR+UNPR+Grupulete, sunt cum sunt, dar sunt… multi si iau caimacul de la tot, la vot.
Spre exemplu, au vrut cei din opozitie sa introduca pe ordinea de zi o declaratie politica referitoare la intamplarea aceea nefericita de la Miercurea Ciuc (spunzuratoarea!). N-au reusit, pentru ca s-a opus partea... opusa, adica PDL+UDMR+UNPR+Grupuletele. Ba mai mult, reprezentantul celor de la putere a precizat, teatral si aferat ca o primadona de virsta a treia spre a patra, ca este regretabil gestul, dar nu se poate accepta o astfel de actiune la Senat asa cum a propus Opozitia pentru ca nu se doreste si nu este cazul sa stricam relatiile cu partea ungara.
(Cam asta a fost ideea exprimata. Desi am o memorie buna, am preferat aceasta varianta de exprimare, decat sa redau integral cuvintele folosite de catre vorbitor!).
S-a tot valsat/falsat in acest, fel uite-votu’-nu-e-votu’, pina la final, cand s-a ajuns si la ceea ce ne durea pe noi: aprobarea/neaprobarea Proiectului Ordonantei de Urgenta a Guvernului, nr.1/2011 (aia cu revizuirea pensiilor foarte militare).
Cind am intrat in sala, cineva ne spusese ca aceasta problema ar fi trebuit sa fie discutata la punctul 17 de pe ordinea de zi a sedintei.
Numai ca realitatea a fost mai interesanta si cu mai mult suspans pentru noi: a fost mutata ca ultimul punct de discutat – nr.24. Un coleg zicea ca, probabil, intentionat l-au pus ultimul punct, in ideea ca poate ne plictisim si vom pleca sa nu vedem cit de ordinara este sedinta ordinara...!
Si de data aceasta, masina de vot a reprezentantilor puterii a functionat perfect, mai mult ca sigur conform indicatiilor profunde ale sefului de la PDL: adica semnul cu degetul in jos pentru vot negativ. Asa e in Senat: vot cu virfu’n sus (DA), sau vot cu virfu’n jos (DA)! A fost necesara inventarea unei astfel de comunicari in sala pentru ca unii nu inteleg ce voteaza, unii nu stiu ce voteaza, unii nu stiu ca trebuie sa voteze, unii nu stiu daca sa voteze, etc. La noi ca la nimeni! Am fost in sala si i-am vazut!
Primul vot a fost referitor la acceptarea/respingerea Raportului comisiilor Senatului privind aceasta Ordonanta. In context, reamintesc faptul ca Raportul cuprindea si propunerea ca: daca dupa recalculare pensia noua este mai mare decit cea avuta, aceasta sa ramina in plata; daca pensia este mai mica decit cea veche, atunci sa ramina in plata pensia cea veche.
Parlamentarii puterii au votat cum li s-a indicat de catre guvernul prezidential, astfel ca Raportul (desi favorabil noua!!!) a fost respins.
Apoi a fost votat proiectul Legii de adoptare a ordonantei. Tot puterea a invins! Nicio surpriza!
Nu vreau sa cobesc, dar cred ca si la Camera Deputatilor se va proceda la fel.
Nu ne ramine decit calea haiduciei spre justitia interna si internationala.
Ca asa vor cei de la putere!
Dupa aceea sedinta s-a incheiat iar senatorii au plecat veseli. Erau amestecati, radeau si vorbeau impreuna, nu mai erau putere si opozitie, erau amici care, probabil, isi propuneau sa mearga la o bere.
Noi am ramas ca prostii, cu sperantele frante ori risipite pe lungile culoare ale Palatului Parlamenului.
Daca nu eram in postul mare ce le-as mai fi zis... dar noi, rezervistii, suntem oameni educati, nu ca ei!Toate urarile de bine,
Col.(rz.) Dorel PIETRAREANU.P.S.1. Am uitat sa va spun ca, tot ieri si tot datorita celor de la putere, s-a aprobat ca pensionarii sa primeasca un card pentru a fi folosit pe timpul transportului in comun. Problema va fi rezolvata pina la finele anului acesta.
Stiam eu ca va bucurati ca veti mai merge/umbla sa obtineti si acest card!
P.S.2.Fiid prezent, si eu, la derularea celor prezentate de "colegul meu de suferinta", Col(rz.) Dorel Pietrareanu, pot confirma, cele relatate, dar neavand talentul sau literar deosebit, m-am multumit cu ilustrarea faptelor, prin cateva fotografii, facute din balconul Senatului cu acest prilej.
Col(rz.)Mircea COMANECI
